CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

 

Sectiunea 1. Amplasare geografica si relief

   

Asezarea geografica.

 

Comuna Rachiteni este situata în partea sud-vestica a judetului Iasi, la o distanta de cca. 70 km de municipiul Iasi si cca.17 km de municipiul Roman (jud. Neamt), fiind traversata de drumul judetean si are urmatoarele vecinatpti:

•  la nord : comuna A.I.Cuza;

•  la nord-vest: comuna Mircesti;

•  la vest si sud-vest: comuna Gheraesti si comuna Sabaoani (ambele din jud. Neamt);

•  la sud: comuna Tamaseni (jud. Neamt);

•  la est si sud-est: râul Siret care constituie hotarul dintre comuna Butea si comuna Doljesti (jud. Neamt).

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 16,2 km ² .

Comuna Rachiteni, ca asezare geografica, este situata pe malul drept al râului Siret, la paralela 47 ° .04 ¢ latitudine nordica si meridianul 26 ° .56 ¢ longitudine estica.

  Comuna Rachiteni este unitate administrativ teritoriala , desprinsa din comuna Mircesti , conform legii 84/2004 pentru infiintarea unor comune . Populatia rurala a comunei, de nationalitate romana 100%, este de 3494 lociutori, majoritara de religie catolica si in mica parte ortodoxa, reunite prin interese economice , sociale , morale si traditie dintre satele Rachiteni, Izvoarele si Ursaresti . Impartirea teritoriala pentru noua comuna a fost facuta cu semnarea de buna vecinatate cu celelalte comune vecine si aprobata prin hotarare a Consiliului local , privind insusirea planului cadastral al comunei Rachiteni care face parte din patrimoniul comunei.. Orice modificare a limitei administrative se poate efectua numai in limitele legii.

Încadrarea satelor în teritoriul administrativ al comunei Rachiteni

 

Satul Rachiteni

Este situat în partea central estica a teritoriului administrativ al

comunei, pe drumul D.J. 201C, la 4 km distanta de DN 28 Tg. Frumos – Sabaoani, iar de celelalte sate din comuna este legat prin:

•  DC 739 – cu satul Izvoarele;

•  DC 85 si drumul de exploatare asfaltat si modernizat prin program SAPARD – cu satul Ursaresti.

 

•  Satul Izvoarele

Este situat în partea de sud a teritoriului comunei, în imediata vecinatate a satului Rachiteni fiind legat de celelalte sate prin:

- D.C. 739 cu satul Rachiteni si D.J. 201C;

- drumul de exploatare modernizat prin program SAPARD – cu satul Ursaresti si D.N. 28 Tg. Frumos – Sabaoani.

 

•  Satul Ursaresti

Este situat în partea de nord – vest a teritoriului administrativ al comunei, la cca. 1,5 km de satul Rachiteni si este legat de celel alte sate astfel:

- drumul de exploatare asfaltat si modernizat prin program SAPARD cu D.C. 739, respectiv cu satele Rachiteni si Izvoarele;

•  D.C. 85 care face legatura cu D.N. 28 si D.J. 201.

 

Scurt istoric

Cea mai veche atestare documentara a satului Rachiteni dateaza din 24 aprilie 1520, într-un uric emis de cancelaria lui Stefanita Voievod, din care rezulta faptul ca satul facea parte din tinutul Romanului. Pâna în 1864, când, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a avut loc reorganizarea administrativa pe principii moderne, Rachitenii au fost arondati unor diverse ocoale din tinutul Romanului. Dupa 1864, când vechile tinuturi devin judete, iar ocoalele devin plasi, se înfiinteaza o noua unitate administrativa, comuna. Odata cu înfiintarea acestui tip de unitate administrativa, Rachitenii este avansat la statutul de comuna, între anii 1864 – 1875 (cu Iuganii din Vale), între 1887 si 1906 (cu satele Ursaresti, fost Iuganii din Vale si Sturza), apoi între 1908 si 1929, 1932 si 1939 (cu aceeasi componenta), Rachitenii redevin comuna între 1940 – 1942, fara sate subordonate, si între 1943 – 1950, subordonând din nou cele doua sate mentionate.

În 1950, sub regimul comunist, are loc o noua reorganizare administrativa, când Romanul decade la rangul de raion în regiunile Bacau (1950 – 1952), apoi Iasi (1952 – 1956), apoi din nou Bacau (1956 – 1968). În toti acesti ani, Rachitenii sunt fara întrerupere comuna, subordonând aceleasi sate, Ursaresti si Sturza (numit si Ioan C. Frimu, între 1950 si 1965, apoi Izvoarele, din 1965).

La ultima mare împartire administrativa din anul 1968, Rachitenii coboara la statutul de sat, în comuna Mircesti, din judetul Iasi . În anii când Rachitenii n-au fost resedinta de comuna s-au subordonat comunelo Tamaseni (între 1876-1887, 1895-1896, 1906-1908, 1931-1932), Vasile Alecsandri (1929-1931) si Adjudeni (între 1939-1940 si 1942-1943).

Dupa caderea regimului comunist, în decembrie 1989, Rachiteniii au solicitat reînfiintarea comunei dar demersul lor a ramas fara nici un raspuns din parte autoritatilor. Aparitia legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului a creat cadrul legal care a facut posibila reluarea eforturilor pentru realizarea acestui deziderat. La 23 septembrie 2002 ia fiinta un comitet de initiativa , care a avut ca unic scop intocmirea documentatiei , privind organizarea unui referendum pentru reinfiintarea comunei Rachiteni. La apelul comitetului de initiativa , 1837 de locuitori din satele Rachiteni Izvoarele si Ursaresti si-au exprimat dorinta pe baza de semnatura , de a reinfiinta comuna Rachiteni, determinand astfel Consiliul Local Mircesti sa adopte hotararea nr.52/10.10.2002 , prin care se aproba organizarea unui referendum in comuna Mircesti. Referendumul , la care au participat peste 58% dintre alegatorii cu drept de vot , dintre care 96.5 % s-au declarat pentru reinfiintarea comunei , a avut loc in data de 23.martie 2003. prin legea 84/2004 , parlamentul Romaniei a cosfintit reinfiintarea comunei Rachiteni, incepand cu data de 07.04.2004.

Colectivitatea asupra careia isi exercita autoritatea Consiliul Local , primarul si primaria , cuprinde totalitatea locuitorilor care traiesc si au domiciliul stabil in comuna Rachiteni, sau au resedinta si desfasoara activitati socio-economice pe teritoriul comunei.

Satul de resedinta al comunei este Rachiteni, de rangul IV , de la care revine si numele comunei, in care isi au sediul autoritatile administratiei publice locale si unde sunt grupate si celelalte autoritati si institutii publice reprezentative pentru comuna. Celelalte sate componente ale comunei Izvoarele si Ursaresti sunt de ragul V. trecerea localitatilor de la un rang la altul se va face prin lege, la propunerea Consiliului Local cu consultarea populatiei prin referendum si a institutiilor implicate.

Patrimoniul comunei Rachiteni este alcatuit din bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial si se afla in gestiunea autoritatilor publice locale.

Pe teritoriul comunei Rachiteni îsi desfasoara activitatea urmatoarele institutii socio-culturale :

•  Consiliul Local si primaria,

•  Doua scoli generale si doua gradinite in satele Rachiteni si Izvoarele

•  Postul de politie satul Rachiteni

•  Trei biserici in satele componente Rachiteni, Izvoarele si Ursaresti

•  Doua cabinete medicale individuale medicina de familie , un cabinet stomatologic, una farmacie umana

•  Un cetru de ingrijire la domiciliu tip “Caritas”

     

Sectiunea a 2-a. Caracteristici climatice

     

Pentru caracterizarea climatica a teritoriului Rachiteni s-au folosit datele climatice înregistrate la statia meteorologica Roman, care dispunne de date meteorologice complete pentru o perioada de 89 ani pentru temperatura si precipitatii, si de 52 ani pentru regimul vânturilor, precum si datele climatice din Atlasul climatologic al Romaniei.

Regimul termic

Temperatura medie anuala a aerului are valoarea de 8,3 o C in microzona 66 / 1 II L-SA si de 8.1 0 C in microzona 42/3IIS-CN.

Aceste temperaturi sunt favorabile principalelor plante ce se cultiva aici: grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, cartof, etc.

Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub 0 o C se înregistreaza din a doua decada a lunii septembrie, cel mai timpuriu si se pot prelungi pâna în a doua decada a lunii mai, cel mai târziu.

Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub – 28 o C se înregistreaza în lunile ianuarie si februarie.

Bruma este unul din fenomenele meteorologice negative care produc pagube agriculturii. Bruma se produce cu precadere pe valea Siretului si la baza versantului.

Brumele târzii de primavara dauneaza pomilor fructiferi, culturilor de legume, floarea soarelui, fasole si soia.

Brumele, când se produc timpuriu, toamna, dauneaza în special culturilor de legume si porumb, când acestea nu au ajuns la maturitate.

Numarul zilelor fara înghet este de 167.

Numarul zilelor de înghet este de 127,8 iar a zilelor de iarna de 43,3.

Suma gradelor de temperatura pentru perioada 1 martie – 31 octombrie este de 3265,9 cu o medie pe interval de 13,34 o C iar pentru perioada 1 mai – 31 octombrie este de 2930,7 cu o medie pe interval de 15,93 o C.

 

Regimul pluviometric

Precipitatiile influenteaza direct si hotarâtor productia agricola si procesele de formare si evolutie a solurilor.

Suma medie a precipitatiilor este de 529,0 mm (la Roman)corespunzator microzonei 66/1 II L-SA si de 535 mm corespunzator microzonei 42/3 II S-CN.

Numarul mediu de zile cu cantitati de precipitatii ce depasesc 1 mm este de 78,2. Pentru culturile de câmp sunt folositoare precipitatiile care au mai mult de 1 mm iar în cazul pomilor fructiferi sunt utile ploile ce depasesc 10 mm.

Cantitatea de precipitatii utilizata de plante este influentata de relief si permeabilitatea solului. Cu cât panta reliefului este mai mare si permeabilitatea solului mai redusa, cu atât cantitatea de apa utilizata este mai mica.

În sezonul cald precipitatiile au uneori un pronuntat caracter torential în special vara când se înregistreaza averse de o intensitate deosebita.

Cantitati mari de precipitatii cazute în intervale scurte de timp provoaca vara inundatii si eroziunea solului iar iarna înzapeziri.

Culturile de câmp folosesc numai aproximativ 80 % din precipitatii (în cazul terenurilor plane fara posibilitati de scurgere).

În perioada de vegetatie cad 420,6 mm. Aceasta cantitate de precipitatii este favorabila cartofului, porumbului, precum si altor culturi, în cazul când si temperatura este favorabila.

Dintre fenomenele negative legate de precipitatii amintim seceta si grindina.

Grindina cade rar si numai în perioada calda a anului producând pagube culturilor agricole.

Secete apar la sfârsitul lunii iulie si începutul lunii august si se prelungesc pâna în septembrie. Perioade de seceta pot sa apara si în lunile mai – iunie (în anii cu secete timpurii culturile pot fi compromise).

Regimul vânturilor

Vânturile din aceasta zona se orienteaza în lungul vaii Siretului. Dupa datele statiunii Roman rezulta ca 16 % din timp este calm. Restul timpului bat vânturi mai frecvente din nord, sud, nord-est si nord-vest. Perioade mai scurte bat vânturile din sud-est si sud-vest.

Prezenta în aceasta zona a culuarului larg al vaii Siretului face ca vânturile de aici sa sufere modificari mari atât în directie cât si în intensitate.

Vânturile cu intensitate mai mare, atunci când sunt însotite de ploi, dauneaza culturilor agricole.

Topoclimate

În urma analizei facute asupra variatiei valorilor elementelor climatice ca si pe baza informatiilor, a observatiilor directe, si a aprecierilor comparative, pe teritoriul comunei Mircesti se pot separa o serie de topoclimate.

•  Topoclimatul vaii Siretului unde precipitatiile sunt mai putine ca în zonele vecine, vânturile sunt mai frecvente si au o viteza mai mare la aceasta contribuind larga deschidere a vaii ca si orientarea ei (pe directia de maxima frecventa a miscarii aerului).

 

 

Altitudinea mai mica pe care o are lunca si cantitatea sporita de umezeala care provine din evaporarea apei de aici, fac ca temperatura aerului sa aiba tot timpul anului valori mai mici decât zonele vecine, iar inversiunile termice produc ceturi si brume (timpurii toamna si târzii primavara).

Umezeala relativa a aerului este mai ridicata ca în zonele vecine.

•  Topoclimatul versantilor cu expozitie estica , mai putin însoriti. În tot timpul anului

temperatura este ceva mai scazuta. Aceasta ca urmare a insolatiei mai reduse, a expunerii spre vânturi mai reci si a persistentei zapezii la topirile de primavara.

 

Sectiunea a 3-a. Retea hidrografica

 

      Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Rachiteni apartine bazinului mijlociu al Siretului.

Teritoriul Rachiteni este sarac în ape de suprafata sau cu caracter torential.

Râul Siret formeaza limita estica a teritoriului având o lungime (în aceasta zona) de cca 10 km. El are debite variabile, însa, chiar la debite minime are suficienta apa pentru a putea fi folosit la irigatii.

Sursele de alimentare de suprafata ( constituite din ploi si zapezi) reprezinta forma principala de alimentare cu apa a acestui rau. Astfel, din volumul scurgerii anuale, aportul surselor de suprafata oscileaza intre 70 si 90 %. Sursele subterane participa la formarea scurgerii lichide intr-o masura mai mica decat cele superficiale, variind intre 10 si 30% din volumul anual. Zona luata in studiu, corespunde, dupa modul de asociere a surselor de alimentare cu apa a raurilor, tipului pluvial moderat si subteran moderat.

Cursul Siretului are aspectul unui râu îmbatrânit cu numeroase meandre parasite de-a lungul albiei sale majore datorita pantei mici sub 0,50 %.

Siretul ofera regiunii importante cantitati de apa. La mira Lespezi, Siretul are un debit mediu de 35,49 m 3 / secunda (maxim 72,79 m 3 / sec; minim 19,25 m 3 / sec.). În anul 1924 s-a înregistrat debitul cel mai mic de 7 m 3 / sec.

Primavara la topirea zapezilor si la ploi torentiale nivelul Siretului creste foarte mult. În anii când perioadele ploioase corespund cu topirea zapezilor, Siretul revarsa (anii 1955, 1965, 1969, 1970). În prezent Siretul este îndiguit, pericolul de inundatii fiind îndepartat, zona cea mai afectata fiind cea dintre Siret si dig.

Regimul scurgerii înregistreaza doua maxime: primavara si vara, mai precis în lunile aprilie – iunie. Scurgerea solida determinata la Lesapezi este de 11,60 kg/sec., iar turbiditatea de 412 gr./ m 3 .

Pe sesul Siretului, între digul de protectie contra inundatiilor si cursul Siretului se intalnesc gârle, meandre parasite si vechi cursuri ale Siretului care sunt alimentate cu apa din Siret (când nivelul acestuia creste) precum si din precipitatii.

În perioada cartarii nivelul apei freatice în lunca se prezinta astfel:

•  Pe grindul din apropierea Siretului între 2 – 4 m;

•  În zona centrala a luncii între 1,0 – 1,5 m;

•  În zona dinspre versant 0,40 – 1,0 m.

In zona de terasa apa variaza între 2-4 m.

Datorita pânzei de apa freatica, care în lunca Siretului oscileaza mult, solurile sunt afectate de procese hidromorfe.

In general, drenajul intern si extern al solurilor de pe terase este bun.

În lunca Siretului, atât drenajul intern cât si cel extern este anevoios, datorita înclinarii mici a pantei generale, a formelor depresionare cât si texturii mijlocii-fine.

Datorita lucrarilor de îndiguire, desecare si drenaj, Siretul nu mai afecteaza decat in mica masura organizarea economica a zonei, culturile si centrele populate fiind protejate.

Apa Siretului, datorita continutului scazut de saruri, poate fi folosita cu bune rezultate la irigat.

 

Sectiunea a 4-a. Populatia

 

Populatia la recensamântul Populatiei si Locuintelor din 18 martie 2002:

      

NR

SAT

SAT

Numar:

Populatie

Gospoda

rii

Pensio

nari

Copii

(0-14 ani)

Salariati

Persoane

ocupate în agricultura

Someri

Navetisti

(inclusiv elevi)

1

RACHITENI

1809

639

270

350

120

386

14

12

2

IZVOARELE

1415

515

223

296

100

302

10

11

3

URSARESTI

213

63

52

29

25

98

5

10

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

TOTAL

 

 

Sectiunea a 5-a. Cai de transport

 

Lungimea totala a drumurilor din comuna Rachiteni este de ___ km. Starea tehnica a retelei de drumuri este diversa. Astfel:

    - drumul europen E- este asfaltat precum si drumul comunal ce face legatura cu satul Mircesti .

    - satul resedinta de comuna Rachiteni este strabatut de D.J. 201C, care face legatura cu E 583 si cu satul Adjudeni din comuna Tamaseni judetul Neamt , iar de celelalte sate din comuna sunt legate prin drumuri comunale pietruite, dar si în mica drumuri satesti din pamânt, greu accesibile pe timp nefavorabil

    - drumurile comunale si satesti sunt pietruite, fiind accesibile chiar si pe timp nefavorabil., fiind putine drumurile din pamant greu accesibile.

    

=====  atetie    Gradul de vascularizare rutiera este de 0,5 km drumuri judetene si comunale la 100 ha. suprafata, cu 52,4 % mai mare ca media pe judet.

    

Nr.

crt.

Categoria de drumuri

Lungimea

(km)

Structura

(%)

1

Drumuri total – din care:

39

100,0

2

- drumuri nationale

3,6

9,2-

3

- drumuri judetene si comunale

9,2

23,58

4

din care: betonate

-

-

5

Pavate

-

-

6

Asfaltate

6,2

15,89

7

Pietruite

11,6

29,74

8

Din pamânt

20

51,28

9

- drumuri nemodernizate (7+8)

31,6

81,02

     

 

  Reteaua electrica.

Teritoriul comunei Rachiteni este strabatut de reteaua de înalta tensiune de 220 kv. O ramificatie de linie de medie tensiune asigura alimentarea a 3 posturi de transformare cu o putere instalata de 2170 kva. Retelele de joasa tensiune care asigura alimentarea consumatorilor casnici, a institutiilor si agentilor economici au o lungime de cca.78,0 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96,0 % existând în continuare cereri de racordare la reteaua electrica, de la persoanele care-si construiesc locuinte.

 

Reteaua de telecomunicatii, activitatea de posta.

Comuna Rachiteni este conectata la reteaua telefonica. Liniile de conectare a localitatilor masoara cca. 19,5 km. In comuna cca.96% din gospodarii detin in medie un abonament telefonic( la retele fixe sau mobile).

Activitatea de posta, prin intermediul Oficiului Postaal Rachiteni , asigura distribuirea efectelor postale (corespondente, colete, mandate postale, mandate de pensii etc.).

 

 

Alte echipari ale teritoriului:

    - transportul auto este mai putin folosit, si practic cu exceptia rutei de autobuz Roman – Rachiteni cu patru curse pe zi comuna este fara legaturi cu localitatile importante ale judetului;

- legatura cu orasul resedinta de judet se face prin cursele auto si microbuze de pe drumul europen la o distanta de 2,5 km de de cerntrul comunei.

    - legatura între satele componente se face si cu mijloacele auto si hipo proprietate particulara, si cu piciorul ( distantele dintre satele componente sunt foarte mici);

    - unele institutii (scoala din Izvoarele) dispun de încalzire din centrale proprii (combustibil lichid + solid);

        În concluzie, echiparea tehnica a teritoriului si a localitatilor comunei Rachiteni este similara cu a tuturor comunelor mediane din judet.

 

 

 

Sectiunea a 6-a. Dezvoltare economica

 

Fondul funciar (terenuri agricole, suprafete împadurite):

     

Modul de folosinta

Suprafata

(ha)

%în total

agricol

%în total

judet

Arabil

935,5

72,90

73,85

Pasuni

194,09

15,50

20,90

Fânete

1,96

2,58

2,44

Vii

6,61

0,15

0,53

Livezi

-

-

2,28

Total agricol

1138,16

100,0

Paduri

21,09

Ape

31,85

Drumuri

25,17

Constructii

177

9,05

Neproductiv

143,98

11,26

12,84

Total neagricol

Total general

0,61

Total general

0,76

    

Suprafata teritoriului administrativ al comunei Rachiteni este de 1244 ha, din care 935,5 ha. (75,16 %) fond funciar agricol, 143,98 ha. (11,57 %) fond funciar neagricol.

    În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafata revine terenului arabil (935ha – 75,16 %), urmat de pasuni (194 ha - 15,59 %). Fânetele (1,96 ha – 2,58 %), viile (6,7 ha – 0,15 %) si livezile ocupa suprafete de teren reduse sau aproape deloc.

Aspecte privind intravilanul actual. Suprafata teritoriului intravilan este de 316 ha, ceea ce reprezinta 25,4 % din totalul suprafetei administrative. Comparativ cu situatia anterioara anului 1991 suprafata intravilanului in 2007 a crescut cu 156 ha. Constructiile ocupa în intravilan suprafata de 69 ha., ceea ce reprezinta 21,8 % din total suprafata intravilan. Pe un locuitor revine în medie 0,091 ha teren agricol. Din punct de vedere al zonarii productiei agricole comuna se încadreaza în zona a X-a, zona Rachiteni , favorabila productiei de cereale si lapte. Conform studiilor teritoriul comunei Scînteia se încadreaza în:

- zona de fertilitate II si III pentru arabil si pentru gradini de legume si zarzavaturi;

- zona de fertilitate IV pentru vii, livezi, pasuni si III pentru fânete.

   

 

Potentialul productiv al pamântului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe judet.

- note de bonitare naturala

Nr.crt. crt.

Cultura

Comuna

Jud. Iasi

%

Grâu

20

2

Ovaz

10

3

Porumb

409

4

Fasole

5

5

Floarea soarelui

90

6

Cartofi

180

7

Legume + zarzavaturi

490

8

Vii

7

 

Fondul funciar constituie expresia conditiilor naturale ale teritoriului si formeaza baza activitatilor economice si sociale în agricultura si silvicultura.

În general, distributia folosintelor este în concordanta cu natura conditilor pedoclimatice. Larga dezvoltare a teraselor fluviatile, lunca înalta si zvântata în mare parte, au permis ca terenurile agricole si, în cadrul lor, terenurile arabile sa detina o pondere mare.

Astfel, din suprafata luata în calcul de 1279.14 ha, reprezentând agricolul si sprafetele neproductive, ponderea diferitelor folosinte se prezinta astfel:

•  arabil: 932.50 ha, reprezentând 72,90 % din total;

•  pasuni 194.09 ha, respectiv 15,17 % din total;

•  fânete: 1.96 ha, reprezentând 0,15 % din total;

•  vii: 6.61 ha, respectiv 0,52 % din total;

•  neproductiv: 143.98 ha, respectiv 11,26 % din total.

Teritoriul comunl Rachiteni mai cuprinde un trup si pe teritoriul communal Al.I.Cuza, care, pe catregorii de folosinta se prezinta astfel:

•  arabil 496,62 ha

•  fânete 7,80 ha

Fata de categoriile de folosinta evidentiate în registrele cadastrale si planurile de evidenta funciara din ultima lucrare de acest gen, s-au produs numeroase schimbari de folosinta ca urmare a activitatilor social-economice si a schimbarii cadrului juridic al terenurilor.

Desi se poate aprecia ca folosintele sunt distribuite în concordanta cu conditiile pedoclimatice, modul de utilizare a terenurilor nu este întotdeauna cel mai potrivit gospodaririi durabile a fondului funciar, fiind necesara cunoasterea ecopedologica, în conditiile transformarii solurilor prin fertilizarea ameliorativa si, a plantelor, prin crearea de noi soiuri si hibrizi.

 

Productia agricola vegetala. Cu toate ca pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultura productiile sunt sub potentialul zonei.

    Mai mult de 30,0 % din suprafata cultivata este destinata culturii zarzavaturilor , care este o traditie locala mai ales in productia de usturoi ceapa si morcov .Restul suprafetelor o reprezinta cultura porumbului si plantelor furajere.Structura culturilor de câmp fiind dezechilibrata ceea ce face imposibila practicarea unei rotatii corespunzatoare a culturilor. Suprafata maxima irigabila pentru culturile de câmp este estimata la cca. 175 ha în conditiile refacerii acumularilor.

Productia agricola animaliera a cunoscut o diminuare dupa 1990, în special la bovine care s-au redus sub aspectul efectivelor odata cu desfiintarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine scad continu iar cea de porcine a crescut într-o oarecare masura, dar se considera ca si în aceste cazuri productia este asigurata doar pentru nevoile gospodariei si mai putin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerata nemultumitoare având in vedere ca o vaca în lactatie revine la cca. 10 persoane.

    Densitatea animalelor este moderata fiind de cca. 60 UVM/100 ha arabil + pasuni + fânete si respectiv 310 UVM/100 ha pasune, ceea ce indica posibilitatea de crestere a efectivelor.

 

      Productia animaliera la sfârsitul anului. Efective :

       Specii

Total gospodarii

ale populatiei

Bovine total

418

din care: vaci

350

Junici

68

Porcine total

853

din care: scroafe

-

Ovine total

506

din care: oi matca

506

Caprine

-

Cabaline

570

Pasari total

Din care: ouatoare

12185

10500

Familii de albine

-

Iepuri de casa

250

      

Ponderea pajistilor si fânetelor este destul de mica (cca. 20,0%) în cadrul patrimoniului funciar al comunei dar si acestea asigura cantitati suficiente de furaje.

Servicii pentru agricultura. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de catre persoane fizice care detin tractoare si 5 societati cu capital privat. În comuna existau la începutul anului 2007 cca. 15 tractoare si 1 combine pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor de putere medie (65C.P.). Încarcatura medie pe un tractor este de cca. 10 ha teren arabil (peste media pe judet - cca. 80 ha), iar la combine încarcatura este de cca. 1000 ha teren arabil. Desi se apreciaza ca gradul de dotare cu masini agricole este satisfacator, practic parcul este cu uzura înaintata (cca. 70,0%) ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare (cca.5,0 %) si o înlocuire a structurii actuale de masini si agregate mecanice în proportie de 70,0 %. Serviciile de asistenta tehnica sunt asigurate de Centrul de Consultanta Agricola, serviciile sanitar veterinare de catre Dispensarul sanitar-veterinar, iar însamântarea artificiala nu exista.

Activitati neagricole si industriale, sunt bine reprezentate în economia comunei prin societate SC Marcel SRL prelucrarea carnii. In afara de aceasta societate mai exista ;

    -în localitatile Rachiteni, si Izvoarele : 2 moari de porumb , sectie de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriasilor individuali (tâmplarie , croitorie etc.).    

Alte activitati cu caracter economic.

Reteaua comerciala are un numar de aprox. 25 SRL-uri, asociatii familiale si persoane fizice autorizate specializate în special pe comert, prestari servicii, prelucrare lemn, constructii.

    În satul Rachiteni functioneaza o farmacie umana si una veterinara.

Activitatile de posta si telecomunicatii sunt asigurate de posta Rachiteni si reteaua telefonica fixa si cea mobila. Serviciile pentru transportul de calatori sunt asigurate de de firme private de transport auto. Reparatiile pentru încaltaminte sunt facute de catre câtiva meseriasi.

Important de amintit in dezvoltarea economica-sociala a comunei este societatea comerciala SC Marcel SRL cu profil prelucrarea carnii. Pion important al industriei locale care poate atrage si dezvoltarea altor activitati conexe.

Este bine de amintit cateva informatii generale despre aceasta societate:

 

 

INFORMATII GENERALE

1. Denumire/numele: S.C. MARCEL S.R.L.

3. Adresa sediului central: sat Izvoarele, com. Rachiteni, jud. Iasi;

4. Telefon: 0232/732470

Fax: 0232/732470

E-mail: marcel_ltd @ yahoo.com

5. Certificatul de înmatriculare/înregistrare: J22/2066/1991;

6. Obiectul de activitate, pe domenii: Productia si conservarea carnii(1511)

Scurt istoric

În anul 1991 a luat fiinta societatea Marcel S.R.L. având un capital de 100.000 lei. În primii doi ani societatea a avut ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul.

Sfârsitul anului 1993 si începutul anului 1994 au însemnat un pas important în dezvoltarea societatii trecându-se de la comert la productie. Mai exact, s-a trecut la productia, prelucrarea si conservarea carnii.

Daca primii pasi au fost mai „timizi” fiind înregistrat un numar de 5 – 8 angajati, totul a fost minutios pus la punct pentru ca începând cu anul 1998 sa-si arate roadele, munca si experienta acumulate în acest timp.

În anul 1998 cifra de afaceri a fost de 72,358 mii lei ajungându-se în anul 2000 la un numar mediu de 29 angajati.

Cursul ascendent a fost mentinut în continuare, afacerea cunoscând o dezvoltare puternica devenind un nume cunoscut pe piata produselor de carmangerie din orasele IASI, ROMAN , TÂRGU FRUMOS, PIATRA NEAMT,TÂRGU NEAMT, BACAU, PASCANI si în localitatile rurale din jurul acestor orase.

Programul managerial aplicat a dat roadele asteptate oferind un numar din ce în ce mai mare de locuri de munca, iar diversificarea gamei de produse a facut ca lista cu produse sa cuprinda peste 50 sortimente de preparate iar capitalul social sa fie de 854.389,78 lei.

In anul 2002 societatea avea un numar de 50 de angajati, iar cifra de afaceri a fost de 4.421,54 mii lei.

Anul 2003 a semnificat începutul unor investitii care au avut ca scop modernizarea tehnologica, extinderea parcului auto, cresterea standardelor de igiena, obtinerea unor produse superioare din punct de vedere calitativ, largirea ariei de desfasurare a productiei.

În anul 2003 s-au achizitionat noi terenuri si spatii comerciale, astfel s-au deschis doua noi magazine în orasul Roman si Piatra Neamt.

În anul 2006 societatea avea un numar de 276 de angajati, iar cifra de afaceri a fost de 53.881,370 mii lei.

Pentru a realiza modernizarea tehnologica, firma a fost prezenta la târguri internationale, unde s-au stabilit relatii de colaborare cu firme importante din acest segment al pietei, dintre care putem enumera: K+G WETTER GMBH, MARTINI HANDELSAGENTUR GMBH, INJECT STAR POKELMASCHINEN GMBH, PEEBOCK GMBH, HEINEKEN GMBH.

Pe parcurs firma a început sa atraga prin numele si prezenta ei pe piata interesul unor furnizori importanti în toate segmentele de lucru:

•  productie :

•  furnizori de carne: B&C TONNIES FLEISCHWERK GMBH&CO, s-a trecut la cumpararea fara intermediari a materiilor prime, prin negociere directa a preturilor, pe baza unor contracte ferme;

•  membrane si condimente: SC ION MOS SRL, SC ROLLIT PROD IMPEX SRL, SC GEMA K&M SRL;

•  îmbunatatirea celor existente – în prezent exista o productie diversificata, care corespunde tuturor gusturilor si cerintelor pietei, existând un raport proportional între pret si calitate;

•  realizarea unor produse noi - produse afumate , produse ambalate în cutii sau feliate si vidate în caserole;

•  igiena : ITEC INGENIEURBURO GMBH - ecluza, SC HENKEL ECOLAB SRL – dezinfectanti si detergenti, se urmareste si realizarea unui laborator proriu pentru urmarirea indicatorilor specifici, implementare HACCP;

•  parc auto : s-au achizitionat un numar de 42 autovehicule de diferite marci si clase;

•  desfacere :

•  s-au construit noi spatii de depozitare a materiilor prime si produselor finite, în localitatea Roman si la sediul din Izvoarele prin colaborarea cu firma SC HORECO IMPEX SRL;

•  în acelasi timp firma a cautat noi piete de desfacere Suceava, Onesti, Bucuresti, Vaslui. Dintre concurentii cei mai importanti pot fi enumerati: SC KOSAROM SRL, SC ALDIS SRL, SC UNICARM SRL;

•  etichetare: s-a realizat o modificare a emblemei firmei, s-a trecut la etichetarea automata a unor produse;

•  informatic : în noiembrie 2004 s-a achizitionat un program informatic a carui implementare a început în februarie 2005 si care a avut drept scop urmarirea on-line a datelor: stocuri, costuri pe centre de cost, realizarea unui circuit de livrare, automatizarea si informatizarea firmei si din care vor rezulta informatiile necesare realizarii unui bun management. În acest sens s-a colaborat cu firma SC CSB ROMÂNIA COMUNICATII SRL, reprezentanta a firmei CSB SYSTEM AG din Germania.

•  resurse umane : numarul mediu al angajatilor firmei în anul 2006 a fost de 276 salariati, firma având în organigrama urmatoarele departamente: desfacere – clienti, amabalare si parc auto, aprovizionare – furnizori si transare proprie, CTC, productie – cercetare, urmarirea productiei si productie proriu-zisa si constructii-mecanico-energetic, economic – financiar si contabil.

 

Sectiunea a 5-a. Infrastructuri locale

 

Situatia în învatamântului din comuna Rachiteni se prezinta dupa cum urmeaza:

      

Denumire indicator

U. M.

Anul de

Învatamânt 2007/2008

Unitati de învatamânt – total

nr.

4

- gradinite de copii

nr.

2

- scoli învatamânt primar si gimnazial

nr.

2

Copii înscrisi în gradinite

pers.

146

Elevi –total

pers.

423

- în învatamântul primar

pers.

191

- în învatamântul gimnazial ,profesional

pers.

232

Personal didactic – total

pers.

38

-în învatamântul prescolar

pers.

6

-în învatamântul primar, gimnazial,profesional

pers.

32

*primar

pers.

10

*gimnazial,profesional

pers.

22

Baza materiala

- sali de clasa si cabinete scolare

nr.

38

- laboratoare scolare

nr.

5

- ateliere scolare

nr.

1

    

Din informatiile obtinute de la conducerea scolii din satul Rachiteni reiese faptul ca în anul scolar 2007/2008 efectivele de copii sunt într-o accentuata scadere ceea ce a condus la reducerea numarului de posturi in invatamantul gimnazial si primar.Numarul total de cadre didactice este în prezent de 38 persoane din care 36persoane calificate ( titulari si 8 suplinitori) si 2 persoane necalificate. Din totalul personalului didactic 12 sunt navetisti. În medie revin cca. 12 elevi pe un cadru didactic. Absolventii scolii generale, în proportie de 10,0 %, nu-si mai continua studiile. Din cei care-si continua studiile cca. 60,0 % se înscriu la licee, iar restul la scolile profesionale. În comuna în anul 2000 erau înregistrati 24 analfabeti din care 12 de vârsta de sub 16 ani. Cu exceptia corpului A de la scoala din Rachiteni care necesita lucrari de reabilitare toate scoli din comuna ofera conditii optime pentru desfasurarea procesului instructiv-educativ.

Sanatatea. Serviciile în domeniul sanatatii sunt asigurate de un dispensar comunal in care îsi desfasoara activitatea 4 medici ( 3 medicina generala, 1 stomatolog) si 2 cadre cu pregatire medie.

    Din totalul de 3 medici de medicina generala doi fac naveta din comuna apropiata Mircesti unde isi au sediul si 1 din municipiul Pascani. Pe un medic revin în medie 1116 persoane(sunt persoane care au medicii de familie din muncipiul Pascani) nivel redus, dar toate cazurile grave de sanatate sunt afluite catre municipiul Pascani sau Iasi.

    În medie pe ultimii 5 ani s-au asigurat cca.16000 consultatii si cca. 10000 tratamente/an. Afectiunile cele mai frecvente sunt cele cardiace , respiratorii si diabet zaharat.

   Mortalitatea sub un an nu a avut nici un caz în anul 2006, ceea ce indica o preocupare deosebita a cadrelor sanitare pentru populatia de vârsta mica din comuna.

 

Alte aspecte socio–culturale

Comuna Rachiteni nu dispune in acest moment decat de 2 biblioteci scolare care are un numar redus de volume , existand un interes sporit din partea autoritatilor pentru realizarea unei biblioteci comunale si achizitionarea de volume de carti.

Viata religioasa se desfasoara în 3 biserici doua romanmo-catolice care slujesc cca. 93,6,0 % din populatie si una ortodoxa cu aproximativ 6,4 %,

Concluziile care se trag din analiza activitatilor economice si sociale din comuna Rachiteni sunt:

- profilul economic al comunei este predominant agricol;

- activitatea industriala este in curba ascendenta

- asigura la un nivel satisfacator necesitatile sociale si spirituale ale populatiei.

 

Sectiunea a 6-a. Specific regional/local

Comuna Rachiteni este renumita prin cultura legumelor ca : usturoi (cultura traditionala), ceapa, radacinoase, varza , cartofi s.a. prin potentialul solului , a climei favorabile , dar mai ales prin harnicie si traditie locuitorii realizeaza venituri superioare mediei judetului.

 

 

Back

web metrics